'' Dacă ar fi fost să trec printr-o pădure cu lupi ca să ajung pană la tine , aș fi ajuns cu zdrențele tinereții mele sfașiate , dandu-ți ultima ei picătură .

De ar fi fost să trec prin ierburi cu șerpi ca să ajung pană la tine , cu talpile goale aș fi călcat pe șuierul morții mele , aducandu-ți-o să-i inchizi ochii .

Dar la poarta casei tale veghează dragostea -și mi-am tras pașii înapoi ca la ieșirea cu icoana din biserica .

Cînt ragușit pe sub ferestrele casei tale , cum cantă copii italieni pe străzile orașelor noastre , în mizeria frumuseții lor cu ochi mediteraneeni .

Cant cu mana întinsî spre cer ,ca odinioara cei neîmpăcați la răspantii de drum :Ascultați , voi toți , bucuria și durerea mea.

Lorelei ''