Si daca toamna n-ar mai fi ?

(Pentru un nou inceput )

Daca toamna n-ar mai exista eu, de asemenea, m-as evapora , nu as m-ai exista , unde ar fi ziua mea de nastere , unde ?

Iubesc toamna si nu dintr-un singur motiv . Unde ar fi melancolia , unde ar fi frunzele ruginii , unde ar fi surasul lui , unde s-ar duce fericirea mea , unde-ar pleca toata dragostea si romantismul ?

De ce n-ar m-ai fi ploi , unde ar fi soarele palid , unde s-ar duce farmecul vietii , cum ar arata parul lui blond fara fondul ruginiu , cine m-ar saluta pe mine in fiecare zi cu un zambet ?

Cum sa nu mai fie toamna , e aberant , e o prostie , e paradoxal , si sa fie numai primavara ? Uh , niciodata , as pleca in lume si i-as intreba pe toti unde le-a plecat melacolia , unde e farmecul vietii , cum ar fi excursiile la munte fara mormane de frunze fosnitoare in care sa dai cu piciorul ?

Iubesc lacrimile tomnatice si reci ale cerului , iubesc rochia de dantela rosie a pamantului , si iubesc toata lumea doar fiindca un om este pe aceasta planeta (A....i) . Iubesc nuanta fetei mele putin imbujorate si ador sa ii privesc mersul lui indreptat spre mine . Ador privirile fugare pe care mi le arunca in treacat , ador tacerea pe care o pastreaza , ador tot ce tine de el si toamna . Sunt tot ce mi-as putea dori , caci toamna nu topeste iubirea ci o ingheata , o pastreaza pentru eternitate , e singurul anotimp care pastreaza toate amintirile asa cum sunt , nu le deformeaza , nu le urateste , nu le da o alta aliura -TOAMNA PASTREAZA AMINTIRILE ASA CUM SUNT -tocmai de aceea dragostea e mai intensa , parca sezatiile iti ard mai tare pielea .

Si daca toamna n-ar fi, tot ar pieri.

ALEXA.